Ce este vulnerabilitatea, curaj sau slăbiciune? O imperfecțiune, slăbiciune pe care ar trebui să o ascundem și să nu o dezvăluim sau o asumare eliberatoare a celui care ești cu adevărat?
Conform DEX, vulnerabil înseamnă “Care poate fi rănit. Care poate fi atacat ușor, care are părți slabe, defectuoase, criticabile”. Dacă vorbim despre “vulnerabilitate” sau „un punct vulnerabil” înseamnă că facem referire la partea slabă a cuiva, la punctul său sensibil, nevralgic. Cu alte cuvinte, cum ai da-o, conform DEX, vulnerabil = ceva rău, negativ. Ceva periculos pe care mai bine l-ai ascunde.
După 10 ani de cercetări, specialiștii au ajuns la concluzia că vulnerabilitatea este, în realitate, curajul de a te deschide, de a fi autentic și de a te arăta cu fricile, emoțiile și slăbiciunile tale. De a fi liber!
În opinia majorității însă, vulnerabilitatea poate fi comparată cu călcâiul lui Ahile. Este defectul, slăbiciunea, cauza eșecurilor sau punctul sensibil pe care îl știi și îl ții ascuns în spatele unei armuri.
Avem senzația că vulnerabilitatea este un defect, iar dezvăluirea sa ar fi considerată o greșeală nepermisă, o demascare care te-ar pune într-o lumină proastă, pe viitor. Credem că prin dezvăluirea punctelor vulnerabile ajungem să fim expuși unui eventual atac.
Așa s-a ajuns ca lacrimile apărute după o înfrângere, tremurul din glas și orice altă formă de exteriorizare a sentimentelor, să fie privite ca o slăbiciune. Cumva, rușinea de a fi vulnerabil poate fi comparată cu cea de a te arăta în pielea goală, în piața publică.
Brene Brown despre vulnerabilitate: dovadă de curaj sau de slăbiciune
În urmă cu câțiva ani, Brene Brown, doctor în asistență socială, scriitor și profesor cercetător la Universitatea din Houston, a răsturnat teoriile și a spus că vulnerabilitatea este sănătoasă și eliberatoare. În opinia sa, vulnerabilitatea stă în spatele tuturor emoțiilor, trăirilor și sentimentelor care dau sens vieții.
“Vulnerabilitatea nu este nici bună, nici rea, în sine. Nu e ceea ce se cheamă „o emoție negativă” și nu e întotdeauna o experiență pozitivă, luminoasă. Vulnerabilitatea stă la baza tuturor emoțiilor și sentimentelor. A simți înseamnă a fi vulnerabil.
Cine crede că vulnerabilitatea este o slăbiciune, de fapt, crede că a avea emoții este o slăbiciune. A pune stavilă vieții noastre emoționale, de teamă că vom plăti un preț prea scump, înseamnă să ne îndepărtăm de singurul lucru care dă scop și sens vieții.
Oamenii resping vulnerabilitatea, fiindcă o asociază cu stări negative precum frica, rușinea, suferința, tristețea și dezamăgirea – emoții despre care nu vrem să discutăm, nici măcar atunci când ne afectează profund modul în care trăim, iubim, muncim sau conducem o firmă.
Ceea ce puțini dintre noi reușesc să înțeleagă, un lucru pe care eu însămi l-am înțeles după zece ani de cercetare, este că vulnerabilitatea e, totodată, sălașul emoțiilor și al experiențelor la care râvnim.
Vulnerabilitatea este locul unde se nasc iubirea, sentimentul de apartenență, bucuria, curajul, empatia și creativitatea. Este sursa speranței, a empatiei, responsabilității și autenticității”, spune Brene Brown în cartea sa „Curajul de a fi vulnerabil”.
Acum, răspunde-ți la întrebarea: vulnerabilitatea este curaj sau slăbiciune? Este bine să o arăți sau mai bine să o maschezi? Ai putea concepe viața fără emoții?
Trăiește liber!
Foto – Pixabay
